Ultima parte (a 6-a) a povestii celor 126 de ore de Quintuple Ultra Triathlon.

Pentru ca Da

Domeniu public pentru sportivii amatori

Viata este simpla. Ne trezim, facem niste lucruri, ne culcam. Apoi, repetam asta de cateva mii de ori. Din pacate, avem talentul de a o complica inutil, facand lucruri care nu au relevanta cu ‘scopul vietii’ noastre sau alegand sa nu facem nimic.

3Filmul copilariei mele – Star Wars – a avut 6 parti. Chiar daca, in curand, Disney urmeaza sa lanseze inca x parti ale acestei saga, Quintuple-ul meu se opreste aici. Au trecut 11 zile de la terminarea lui si, deja, este doar o amintire. Foarte frumoasa, dar viitorul bate la usa. Cele doua saptamani „de miere” (adica de ‘refacere’) se apropie de final, iar focus-ul in urmatoarele 251 de zile va fi inotul,  care va reprezenta 75-80 din volumul total de antrenament. In saptamana 1-8 iulie voi avea o sansa – una singura – de a traversa Canalul Manecii, in cadrul ultratriatlonului Arch to Arc

Vezi articol original 2.196 de cuvinte mai mult

Povestea celor 126 de ore de Quintuple Ultra Triathlon – partea 1.

Despre curaj.

Domeniu public pentru sportivii amatori

Este 3 dimineata, ploua torential, temperatura a scazut sub 10 grade, iar vizibilitatea este din ce in ce mai mica. Pedalez de aproape 33 de ore si mi-e teama sa ma gandesc la distanta pe care o mai am de parcurs. Simt frigul in fiecare celula a corpului meu iar statul pe bicicleta a devenit insuportabil, din cauza durerilor provocate de frecarea cu saua. Dar stiu ca, daca ma opresc, imi va fi extrem de greu sa ma pun din nou in miscare. Iar daca ma imbrac mai gros, voi incepe sa transpir – ceea ce nu este prea bine pentru echilibrul meu electrolictic.

Rezervatia naturala Lake Anna. Cateva dealuri strabatute de o sosea care serpuieste printr-o padure deasa si invaluita in aburi. Din cand in cand, dintre copaci se aud sunete care imi dau fiori. Ma simt ca intr-un film de groaza american. Pe traseu am ramas doar eu…

Vezi articol original 2.081 de cuvinte mai mult

ETC status

Dupa multiplele framantari de la ETC ma gandeam sa fac un rezumat al faptelor (ca in orice forma de haos adevarul moare primul) in ordine cronologica:

1. Primul rulespack votat a scos IK, dataslates, Formations etc. Nu a exista nici un debate, nici un argument din partea majoritatii capitanilor (cu cateva exceptii notabile).

2. s-a votat sa fie folosita editia a 7-a

3. s-a facut un roll cine sa ajute mai mult la clarificarile care nu se mai potrivesc. Exact vreo 5 oameni chiar au pus umarul: Greg Sparks, Matt Robertson, Kayu Orelana (scuze daca pocesc vreun nume), Tom Adriany si eu.

Se munceste cateva ore pe zi tinand cont ca FAQ nu mai exista si trebuie verificat totul pe o editie care practic a schimbat multe aspecte de nuanta si a lasat multe probleme complet nerezolvate (Exemplu: nu mai exista reguli la ruine deloc despre cum interactioneaza cu flamere, barrage etc)

4. in paralel s-a votat sa fie folosit codexul nou de orci

5. Au inceput plangeri referitoare la anumite clarificari si s-a propus mutarea datei de submisie a listelor

6. In ciuda argumentelor americanilor si a australienilor (care vor fi dezavantajati clar tinand cont ca multi vin pe 14-15 iulie in europa sa petreaca vacantele cu familia si nu vor avea timp sa isi modifice listele/picteze armatele etc) capitanii voteaza in masa mutarea pe 11 iulie a datelor. Cam asa se duce din punctul meu de vedere orice urma de fair play inainte de a incepe evenimentul.

6.5 Americanii au prezentat un pachet alternativ d emisiuni mai apropiate de cele noi si un draft de vot complet care sa atinga toate aspectele modificate de reguli si ce probleme sunt nerezolvate

7. 10 capitani au fost vocali in rastimp de 8 ore  sa nu permita un nou vot pe baza la IK si dataslates (formatiile – exista un consens destul de larg sa nu treaca vreodata). Nu s-a tinut cont deloc ca toate regulile s-au schimbat si acum sunt si in rulebook. Pornind de la asta restul problemelor nu au fost rezolvate.

7.5 Rules people s-au intalnit online si au incercat (si au ajuns rapid) al un compromis asupra problemelor. Au fost postate si imediat taxati de capitani fiecare in directia in care dorea. haosul a facut sa nu se ia nici o decizie.

8. Capitanul Australiei a postat un rezumat al problemelor pe care echipa lui le are pornind de la aceste modificari intempestive si multiple. Capitanii din Danemarca, Polonia si Islanda l-au luat peste picior. Probabil anul acesta e ultimul an in care vedem Australia la 40k la ETC

In toata aceasta perioada doar Tom dintre chairmans a incercat sa tina in frau problemele dar felul lui pasiv de a fi nu a ajutat sa fie si in control in acest proces de tranzitie. Pierre a disparut si se pare ca are o problema cu Tom, Severian a fost cu inundatiile si acum cu restul problemelor de organizare, Encefalit si Johnny sunt focusati pe segmentele lor (fantasy si FoW).

Ce se intampla imi aduce aminte de o vorba:

Guvernele urmaresc cat este de convenabil, nu cat este de corect.

Trist.

Iyanden suplement review

Ieri am primit cadou la aniversarea casatoriei de la iubitoarea mea nevasta acest mic suplement. Citindul am pareri impartite.

1. Este scris de Matt Ward. Care surprinzator la reguli a facut o treaba foarte buna. Ridica nivelul codexului de eldari dar il limiteaza extraordinar de subtil prin noua vraja primaris de pe runes of battle. In loc de conceal/reveal ai o vraja care wraith constructs iau battle focus si furious charge. Daca nu vrei constructs, poti avea cei maxim 5 spiritseers, un tabel de warlord traits mai bun si chiar sa decizi un wraithlord sau knight ca warlord dar vei avea vraji random, deoarece primarisul nu te va ajuta foarte mult. Interesant e ca wraithlordul/knightul care devine warlord e tot heavy suport. Pana si misiunile istorice si stratagemele sunt interesante. De exemplu este una la planetstrike in care ai o iluzie de bastion cu tot cu unitatile din el. Faci inamicul sa traga in el si apoi declari ca a fost iluzie si il scoti de pe masa. Eldar dirty trick.

2. Artwork – lipseste cu desavarsire artworkul nou. Doar coperta. In rest poze din meciuri destul de ok dar fara bling bling-ul care sa ma indemne sa mai cumpar si alt suplement

3. Continut – ca sa faca economii nu au bagat nimic de fluff, povesti, heraldica. Extraordinar de dezamagit de aceasta sectiune. Pur si simplu au bagat descrieri cat de awesome sunt wraithconstruct si cum se suplinesc cu aspect warriors. Deci va trimit la origini GW. Nu e material de marketing ca s-au dat o gramada de bani pe el. Ratati o ocazie monumentala. Alpha legion suplement, imperial fist suplement. Dar reguli si misiuni in 30 de euro. Poate se vor cumpara 1 pe club si apoi print screen si copy la toti membrii pe mail. Ca nu merita mai mult. 20-25 de euro cu fluff ceva artwork si heraldica si diferite chestii care sa unga sufletul nostru de geek era succes monumental. In loc de asta rezulta un pdf pe pirate bay care daca nu il gasesc soon, il fac eu.

Wake up you crappy GW sales managers. Imi faceti profesia de rusine. 

PS. Imi retrag cuvintele. se pare ca nu se  incarcase pe ipad cum trebuie. are 40 de pagini de fluff si cateva artworks interesante.  inclusiv ceva interactiv cu flota Iyanden si craftworld-ul, pagini despre Iyanna Arienal, the coolest necromancer ever, pagini despre wraithknights si cum strang spirit stones de pe demon crone worlds din eye of terror, heraldica caselor nobile, tot ce spuneam ca nu au exista!!!

scuzele mele…cartea merita. poate nu 30 de euro dat 20-25 as fi dat si eu daca nu era cadou. awesome….vreau 13Th  company Space Wolves, Vostroyan IG si Imperial Fists suplements. Hai si pentru Efty Alpha Legion si Night Lords suplements 🙂

2 carti despre 2 Romani

Mai am putin si termin cartea scrisa de doctorul Eugen Wolbe numita Ferdinand I Intemeietorul Romaniei Mari. In paralel am recitit cartea Balcik scrisa de Rositsa Malcheva-Zlatkova, fiica unui cunoscut om de cultura bulgar, fost consilier in probleme culturale al primului ministru bulgar dar si cunoscut ca fiind promotor al nationalismului moderat bulgar.

Citind aceste 2 carti, inca ma minunez cum pot veni cele mai patriotice cuvinte la adresa Romaniei de la oameni straini si inca de la oameni provenind din tari de pe baricade opuse in razboaiele mondiale (doar partial in al 2-lea).

Cate cuvinte de lauda la adrea unor personaje pe care istoria oficiala a romanilor le prezinta in decor, cate admiratie pentru oameni ca Iorga, Bratianu sau chiar si Marghiloman. Acel Marghiloman hulit pentru semnarea Trataului de la Bucuresti, tratat in care natiunea invingatoare nu a obtinut aproape nimic.

Totul pe fundalul perechii princiare care a facut natia aceasta asa cum traim in ea astazi. Manualul de istorie (poate ultimele le-au mai marit un pic) cuprindea o pagina despre marele rege al nostru si o nota de subsol despre marea noastra regina. Bulgarii ii dedica capitole intregi dedicatiei ei diplomatice in favoarea Romaniei. Iar neamtul adversar al Romaniei in primul razboi mondial, dedica o carte intreaga bazata pe o singura fraza rostita de Regele Carol al II-lea: Regelui Ferdinand i s-ar putea da multe nume cel mare, cel bun, dar cred ca sub un singur nume va fi cunoscut Ferdinand cel Loial. Loial Romaniei pana la renuntarea la propria origine germanica, el care se declara german la recensamantul Romaniei si al carui bunic a fost primul principe independent al tarilor germanice care si-a depus voluntar coroana la picioarele viitorului Kaiser in vederea formarii Germaniei mari.

Mai avem multe de invatat despre adevaratul sacrificiu pentru Romania. Si usor uitam faptele si mult dam sens circului. Candva, cu un Titulescu la carma diplomatiei romanesti si un Ferdinand Rege al Romaniei, conduceam Natiunile Unite si interveneam ca actor important in pacificarea Europei dupa 1920.

Cat de mici am ajuns astazi si cat de putin mai speram sa fim ca natiune. Si ce usor 2 oameni cu caracter de fier si o Regina dedicata primei iubiri a sotului ei (caci datoria era iubire in caracterul Regelui Ferdinand) au putut sa carmuiasca aceeasi natiune cu aceleasi defecte care le are si acum.

Cateodata, o natiune mai are si conducatorii care nu ii merita. Si este pacat ca trebuie sa ne arate asta strainii. Mie imi vine sa intru in pamant de rusine gandindu-ma la asta ca roman.

Golden Nastase award work in progress

Cateva poze WIP cu modelul de la Nastase puse cronologic

 photo DSC04344_zps3da2a0f8.jpg

 photo DSC04346_zps65e427e9.jpg

 photo DSC04348_zpsb8eb4f91.jpg

 photo DSC04350_zps2ce7bcd9.jpg

 photo DSC04352_zps49f0c9f8.jpg

World War Z – recomandare

Salutari,

Tocmai am terminat aceasta carte. World War Z: an oral history of the zombie war, scrisa de Max Brooks in 2006.

Pornesc mini review-ul cu a spune ca niciodata nu mi-au placut povestile cu zombie. Am urat filmele si intotdeauna mi s-au parut o combinatie de stupidity si frica ancestrala de moarte, exacerbata prin faptul ca moartea vine dupa tine pe propriu fizic prin aia care s-au dus deja  si morflaie BRAINZZZZZ!

Asa ca, privind trailerul filmului si vazand rahatul de zombie alergatori pe pereti cu viteza lui Carl Lewis, mai ca era sa nu ma apuc inca o data de carte desi o aveam de ceva timp. Insa cateva cometarii la trailer mi-au starnit interesul.

Si am ramas legat de ea din primul moment.

Cartea asta nu este despre zombie. Are o zombie plague in ea, dar ea este o carte despre oameni si despre teroare. Teroare pura exacerbata si tot ce scoate teroarea din oameni. Momente de oroare, momente de eroism, momente de nebunie, momente de resemnare si disperare.

Este scrisa ca o serie de interviuri post war cu supravietuitori. Deci eroii nostri nu prea mor. Dar sigur pe unii ii vom ura deoarece ii recunostem din jurul nostru si ne dam seama ca aici in lumea moderna ii consideram o normalitate a existentei. E o carte avertisment asupra faptului ca nu mai stim sa facem nimic si traim confortabil in lumea noastra de ciment fara a trebui sa luptam cu adevarat dupa ceva cu adevarat important aproape toata viata si de aceea cand suntem loviti nu suntem in stare sa facem ce ar trebui.

Nu voi divulga prea mult din carte, deoarece este un must read al SF-ului contemporan. Bine scrisa, cursiva, plina de emotii umane si de satira sociologica la adresa lumii actuale.

De citit!

PS. Orbul japonez care a simtit iluminarea zeilor si a supravietuit singur in o padure cu o lopata e genial! Ironia deversata asupra oamenilor moderni aproape e dureroasa.